Beneficiile de asistență socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obținute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal, precum și o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.
Principalele tipuri de beneficii de asistență socială sunt:
1. Beneficiile de asistență socială pentru prevenirea, combaterea sărăciei și riscului de excluziune socială:
- Sprijin pentru incluziune;
- Ajutorul pentru încălzirea locuinței;
- Sprijin pentru familia cu copii;
- Ajutoare de urgență susținute din bugetul de stat.
2. Beneficiile pentru susținerea copilului și a familiei au în vedere nașterea, educația și întreținerea copiilor:
- Alocația de stat pentru copii;
- Alocația de plasament;
- Indemnizația pentru creșterea copilului;
- Stimulentul de inserție;
- Indemnizația lunară aferentă concediului de acomodare.
3. Beneficiile de asistență socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale:
- Drepturi acordate persoanelor cu handicap în conformitate cu Legea nr. 448/2006;
- Bugetele personale complementare acordate lunar persoanelor cu handicap;
- Indemnizația lunară de hrană HIV/SIDA;
- Indemnizația lunară acordată persoanelor cu handicap grav și accentuat;
- Indemnizația lunară de însoțitor pentru persoanele cu handicap vizual;
- Alocația lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA.
Beneficiile de asistență socială, în funcție de condițiile de eligibilitate, se clasifică astfel:
a) beneficii de asistență socială selective, bazate pe testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei;
b) beneficii de asistență socială universale, acordate fără testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei;
c) beneficii de asistență socială categoriale, acordate pentru anumite categorii de beneficiari, cu sau fără testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure ori familiei.
În funcție de opțiunea solicitantului, beneficiile de asistență socială se plătesc prin următoarele modalități:
- Mandat poștal;
- Cont bancar deschis la una din unitățile bancare care au încheiate convenții cu Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Bistrița-Năsăud.
Modalitate de obținere beneficii de asistență socială
Cererile și declarațiile pe propria răspundere precum și actele necesare pentru acordarea următoarelor beneficii sociale: alocația de stat pentru copii, indemnizația pentru creșterea copilului – stimulentul lunar de inserție, sprijin pentru incluziune (VMI), sprijin pentru familia cu copii, ajutorul pentru încălzirea locuinței se depun la primăria comunei, orașului, municipiului sau, după caz, a sectorului municipiului București în a cărei rază teritorială se află locuința de domiciliu sau de reședință.
Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, poate acorda ajutoare de urgență familiilor și persoanelor care se află în situații de necesitate datorate calamităților naturale, incendiilor, accidentelor, precum și pentru alte situații deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială, precum și în alte situații stabilite prin hotărâre a Guvernului, care va cuprinde și procedura și/sau condițiile de acordare.
Cererea pentru acordarea ajutorului de urgență se depune la primărie/agenția județeană pentru plăți și inspecție socială, din raza administrativ teritorială.
Alocația de stat pentru copii, acordată în baza Legii nr. 61/1993
Acte necesare dosar (în copie):
– cerere completată și semnată de reprezentantul legal al copilului;
– originalul și copia certificatului de naștere al copilului;
– actul de identitate al reprezentantului legal;
– documentele din care să rezulte situația juridică a copilului față de reprezentantul legal și orice alte documente justificative, după caz;
– dacă solicitantul optează pentru primirea alocației de stat în cont personal se solicită extras de cont, contul IBAN de la bancă.
Indemnizația pentru creșterea copilului – stimulentul lunar de inserție, acordată în baza OuG nr. 111/2010
Acte necesare dosar (în copie):
– cerere tip
– actele de identitate ale solicitanților;
– certificat de naștere copil;
– după caz, certificatul de căsătorie sau livretul de familie;
– certificatul de încadrare într-un grad de handicap copil, dacă e cazul;
– cererea aprobată de conducerea unităţii în vederea intrării în concediu pentru creşterea copilului;
– dovada eliberată de angajator sau organele competente privind veniturile realizate;
– dispoziţia de suspendare a contractului individual de muncă pentru perioada de 1 an, 2 ani sau 3 ani în cazul copilului cu handicap;
– în situaţia persoanelor care realizează concomitent venituri supuse impozitului din mai multe surse, concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului se acordă pe baza documentelor doveditoare privind suspendarea a cel puţin uneia dintre activităţi;
– fişa fiscală aparţinând solicitantului (dacă e cazul);
– dacă solicitantul optează pentru primirea indemnizaţiei sau stimulentului în cont personal se solicită extras de cont, contul IBAN de la bancă.
Dacă o persoană se află în plată cu indemnizaţie pentru creştere copil şi a născut un alt copil, pentru prelungirea concediului se întocmeşte dosar nou.
Dacă persoana aflată în concediul pentru creşterea copilului optează pentru plata stimulentului se întocmeşte dosar nou şi se depune cerere în vederea acordării stimulentului.
Începând cu data de 1 martie 2012 cel puţin o lună din perioada totală a concediului de creştere a copilului este alocată uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept.
Prin urmare, indiferent de situație, părintele care se află în concediu pentru creșterea copilului sau în stimulent de inserție, cu excepția cazurilor pentru care aplicabilitatea art. 11 din OUG nr.111/2010 nu este obligatorie, va pierde o lună de drept, indiferent dacă acesta este de indemnizație sau stimulent, dacă celălalt părinte nu accesează propriul drept la concediu.
Noua reglementare se aplică pentru copiii născuți după 1 martie 2012 aceasta fiind impusă în virtutea principiului că responsabilitatea îngrijirii copilului revine ambilor părinți.
Venitul minim de incluziune se acordă în baza unui dosar întocmit de solicitant. Dosarul trebuie să conțină următoarele documente:
- Formularul standard de cerere VMI, care conţine date privind solicitantul şi date privind componenţa familiei;
- Declaraţia pe propria răspundere;
- Angajamentul de plată (pentru situaţiile în care se pot constata drepturi acordate necuvenit);
- Actul de identitate al solicitantului şi al membrilor familiei;
- Adeverinţe de venit pentru toate sursele de venit, după caz;
- Certificat de naştere pentru fiecare copil, după caz;
- Certificat de deces pentru oricare membru decedat al familiei, după caz;
- Dovada şcolarizării pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 16 ani;
- Alte documente specifice situaţiei solicitantului/beneficiarului.
Cererea de acordare a venitului minim de incluziune, însoţită de documentele doveditoare, se depune pe suport hârtie sau se transmite electronic şi se înregistrează la serviciul public de asistenţă socială de la nivelul primăriei comunei, oraşului, municipiului sau a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa sau, după caz, trăieşte titularul dreptului.
După depunerea cererii însoțite de documentele necesare, dosarul solicitantului va și preluat și analizat de către angajații serviciului public de asistență socială din cadrul primăriei. În urma analizei, dosarul va fi înaintat primarului pentru emiterea dispoziției de acordare sau respingere, conform fiecărui caz în parte. Solicitantului de VMI îi va fi comunicată dispoziția primarului privind aprobarea sau respingerea acordării dreptului.